vineri, 26 februarie 2010

Vorbe despre satul Zizin şi oamenii lui

Căutam un loc care să-mi placă de câteva luni bune...un loc cu dealuri, apă, cu munţi pe-aproape, o comunitate mică............

Cred că a fost dragoste la prima vedere - după ce-am remarcat
tabla cu numele satului, am văzut apa Zizinului, care curgea liniştită la poalele unui deal plin de brazi. Exact aşa ceva căutam......şi cred că v-aţi prins - aici m-am instalat.



Vatra satului, unde sunt casele oamenilor e înconjurată de dealuri, care o feresc de vânturi.
Undeva, dar nu asa departe se văd munţii: Ciucaşul, Piatra Mare, Postavarul şi când e senin, Piatra Craiului.
Mai greu a fost până am găsit să cumpăr o căsuţă, în care după restaurare, am reuşit să mă instalez în 2003.
Apoi am avut timp mai mult pentru a vedea şi oamenii - vecinii cumsecade toţi şi sfătoşi, că de eram de la oraş şi nu ştiam regulile din sat...încet, încet am început să le aflu.........
Pe ceilalţi aveam să-i descopăr în drumurile mele - când începusem să umblu din casă-n casă, pentru a strânge semnături necesare întocmirii tabelelor pentru instalarea telefoanelor fixe, pentru cabina telefonică, pentru închiderea balastierei....dar astea sunt alte poveşti legate de Satul European.

Aşa arătau cele două indicatoare, primite de la
Reprezentanţa Comisiei Europene
în România. Doar 20 de sate din ţară - din 650 - au primit astfel de "recompense". N-au stat mult înfipte, pentru că deranjau- titlul de Sat European nu a fost primit pentru munca autorităţilor locale, ci a unui grup de iniţiativă. Şi asta deranja!!!

Da.... oamenii: unii erau curioşi, alţii circumspecţi; foarte puţini deschişi şi primitori; câţiva foarte răzbunători; alţii zăspândaci...pământul îi ţine pe toţi. Important mi s-a părut faptul, că te poţi înţelege cu fiecare în parte , dacă vrei... normal.

Cum mie îmi place istoria, am început să-ntreb în stânga şi-dreapta....nu ştiam nimic despre Zizin. Şi-ntrebând am aflat despre familia Tompa, proprietara staţiunii Zizin, cumpărată în anul 1912 de la comunitatea Braşovului, de către d-na Bereszki Anna - celebra femeie ceangău.


Fata d-nei Anna, s-a căsătorit cu dr.
Tompa - şi-atunci au început investiţiile şi dezvoltarea micii şi cochetei staţiuni......totul a durat până la naţionalizare, când familia Tompa a fost alungată din sat, cu doar câteva valize...........în poze se vede domeniul familiei, revendicat şi pus la vânzare de urmaşi....

Un pic mai sus, pe partea stângă, se vede clădirea şi terenul, unde pe vremuri era ştrandul cu apă minerală. Ştrandul nu era mare, dar avea valuri, care erau făcute de o mare roată de lemn, care se mişca datorită apei........bazinul ştrandului a fost acoperit cu pământ şi transformat în grădină de zarzavat.












Peste drum de fostul ştrand, este Monumentul Eroilor - sunt pomeniţi săteni căzuţi pe front.

Un pic mai departe, se vede fostul Conac al familiei Smith, celebrul proprietar al fabricii de tigle şi căramidă.....Conacul a fost restaurat de curand.


Peste drum se află micul muzeu al satului - Căsuţa Amintirilor.
Urmeză - pe deal în sus, cocoţată mica Biserică ortodoxă, în al cărui cimitir se odihneşte Ieromonahul Gherman Bogdan - duhovnicul
Mitropolitului Andrei Şaguna.


În imediata apropiere se află Ape Min Zizin amplasată pe locul fostului parc. Au mai rămas în picioare fostul spaţiu de dans, îngrădit cu sârmă - zona e protejată.
E protejată degeaba - izvoarele cu apă minerală, care pe vremuri erau celebre Ferdinand şi Bela, a căror pânză freatică se află la acelaşi nivel cu al apei Zizinului - sunt poluate din belşug, cu nitriţi, nitraţi, amoniu.......cine a făcut asta??? Zizinenii care aruncă tot ce pot în apa ce străbate satul....

Mai e putin de mers până se termină asfaltul - numa până acolo a ajuns....mai departe dacă mergeţi sunt uliţe....
Acolo e podul mare....şi centrul satului, unde se adună oamenii să spună sau să audă tot felul de "vorbe". Dar mai sunt câteva răscruci, unde se văd oamenii la o "vorbă" - seara, după ce termină cu treburile din curte şi grădină.

Cum satul e aproape de Braşov - dacă te plitiseşti de umblat pe dealuri sau pe Valea Zizinului, de stat la soare......poţi ajunge în 10 minute în oraş. Sunt autobuze, dar poţi face şi stopul, cu succes.

Dar în sat găseşti, cam tot ce-ţi trebuie: sunt 8 magazine alimentare şi un Mall; există şi o carmangerie, iar dacă vrei apă minerală te duci la Nyaroş şi iei pe gratis.
Am uitat să vă spun că există şi două pensiuni - care de regulă nu au turişti......că de, la ce să vină turiştii aici?? Doar la aer curat......sunt puţini cei care-şi doresc aer curat, linişte şi o plimbare pe dealuri...











a

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu